Vrei să fii PIRAT?? Completează Formularul
Partidul Pirat Romania

Statutul PIRAT

STATUTUL PARTIDULUI PIRAT ROMANIA

PARTIDUL PIRAT ROMANIA

STATUT

Pe baza unei încercări sincere de expresie personală, deși limitată, de a alinia realitatea pragmatică unor baze principiale inspirate din aspirații umane non-confruntaționale, exprimate de secole, cu dorința de a crea un contract social inclusiv și egalitarian, acest statut are un motto:
Fiecare cetățean are același drept ca și ceilalți de a contribui la alcătuirea unei legi sau la numirea demnitarilor, deputaților, generalilor și conducătorilor națiunii”    RIGAS VELESTINLIS FEREOS- „Noua conducere politică a locuitorilor din Rumelia, Asia Mică, insulele de pe Marea Mediterană, Țara Românească și Moldova”, 1797

SECTIUNEA I

IDENTITATEA
1. Identitatea, scopul și obiectivele
 
1A. Identitatea și însemnele partidului
Art. 1
(1) Prin prezentul Statut se fondează reprezentanța politică în România a mișcării Partidul Pirat. Ca forma de organizare, am ales pentru această mișcare în esență de activism în domeniul libertăților fundamentale de exprimare prin intermediul tehnologiilor IT, partidul politic, cu dorința de a reabilita termenul și de a ne exprima clar nevoia de a ne reprezenta agenda la nivelul cel mai controversat al actualei forme de guvernare socială. Originea Partidului Pirat se regăsește în lucrările mai multor grupuri de reflecție care au în centrul atenției impactul tehnologiilor IT asupra societății umane.
(2) Denumirea partidului este Partidul Pirat Romania. Numele se explică astfel: „Partidul Pirat” indică apartenența la familia Partidelor Pirat ; „România”  indica componenta național-geografică a ariei de acoperire.
(3) Denumirea prescurtată a partidului este PIRAT.
Art. 2
(1) PIRAT este persoană juridică de drept public. PIRAT își desfășoară activitatea pe întreg teritoriul României, în conformitate cu dispozițiile Constituției, ale Legii partidelor politice, precum și cu prevederile prezentului Statut și ale regulamentelor adoptate pe baza și pentru aplicarea acestuia.
PIRAT desfășoară activități și în exteriorul granițelor României, prin grupuri de dezbatere înființate în conformitate cu subsecțiunea 8E din acest Statut.
(2) În PIRAT sunt acceptate doar funcții de administrare astfel:
  • funcții administrative principale
  • funcții administrative derivate
(3) Sunt considerate funcții administrative principale funcțiile de președinte, prim-vicepreședinte, secretar general și vicepreședinte ale organismelor de coordonare la toate nivelurile inclusiv ale organismelor de coordonare interimare.
(4) Sunt considerate funcții administrative derivate toate celelalte funcții existente sau create conjunctural.
(5) PIRAT este reprezentantul politic în România al familiei Partidelor Pirat.
(6) Durata de funcționare a partidului este nedeterminată, deși credința noastra este că va exista o finalitate la ideea de partid
politic și o mai bună reprezentare va apărea in loc.
Art. 3
(1) Semnul permanent al partidului este format dintr-un catarg de corabie care are în locul pânzei un draco- dragon dacic stilizat, în forma literei „P“, de culoare gri deschis. Acest semn grafic este înscris într-un cerc de aceeași culoare*. Steagul partidului are formă dreptunghiulară care respectă raportul 3/4 și are culoarea albastru intens*, cod #07006A.
*Conform Manualului de Identitate Vizuală a Partidului Pirat Romania.
(2)Semnul electoral al partidului este format dintr-un catarg de corabie care are în locul pânzei un draco- dragon stilizat, în forma literei „P“, de culoare neagră. Acest semn grafic este înscris  înscris într-un cerc de aceeași culoare
sigla PIRAT300
(3) Ștampila PIRAT este formată dintr-un catarg de corabie care are în locul pânzei un draco- dragon stilizat, în forma literei „P“, de culoare neagră. Acest semn grafic este  înscris  înscris într-un cerc de aceeași culoare care are ca inserție caligrafică următorul text: PIRAT.
(4) Sediul central al PIRAT este: Str.Universității nr.2 Cluj Napoca.
(5) Ziua PIRAT se sărbătorește anual, în 11 ianuarie sub denumirea de „1101”
(6) Setul de reguli după care este organizat PIRAT se numește Regulament Intern-Operare și Termeni (RIOT).
1B.  Scopul și obiectivele partidului
Art. 4
(1) În acțiunea sa politică, PIRAT, ca membru al Partidului Pirat European, urmărește respectarea valorilor universale ale libertății umane, așa cum sunt definite în Declarația Universală a Drepturilor Omului și a Cartei Europene a Drepturilor Omului.
Rolul PIRAT este de a asista la crearea unei societăți moderne în România, bazată pe economie distributivă și pe principiile transparenței administrative și a organizării pe orizontală a societății coform modelului WWW.
(2) În activitatea sa, PIRAT urmărește numai obiective politice, promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic și principiile democrației directe exprimate prin intermediul unei agende transparente, responsabile si inclusive.
Art. 5
(1) În realizarea obiectivelor sale, PIRAT acționează pentru reformarea societății prin promovarea principiului „dezasamblare creativa intr-o piata libera” ideile și produsele noi iau locul celor vechi, activități și afaceri noi le înlocuiesc pe cele vechi.
(2) În conformitate cu prevederile prezentului Statut și ale Programului său politic, PIRAT asigură promovarea principiilor democrației directe-distributive şi consolidarea statului de drept și acționează prioritar pentru realizarea următoarelor obiective politice:
(a) promovarea unui contract social bazat pe incredere, nu pe monetizarea excesivă ce a dus la indatorare si impotență, un anume tip de contract social care să difere de modelul actual de îndatorare excesivă a cetățeanului
(b) promovarea un sistem financiar adecvat: un nou tip de companii publice şi investiţii de genul New Deal- Asistență, Recuperare/Revenire și Reformă, bazat pe creşterea socializării orientate spre societatea civilă. Într-un final există speranța unor organizări adhoc de genul Github care să elimine complet necesitatea persoanelor juridice monolitice.
(c) promovarea implicări cetățenești în activități comune și consensuale socio-economice, și a micromanagementului la nivelul uman- cel mai direct și esențial, și eliminarea structurilor ierarhice, greoaie și divizive extinderii antreprenoriatului la societatea civilă şi la baza piramidei: în cadrul sistemului vechi se creează noi modele, iar aceste modele încep să interacţioneze în mod sinergic pentru a forma un set alternativ de practici sociale
(d) afirmarea unei opoziții ferme tentativelor de introducere a insuficienţei fiscal-artificiale în lumea producţiei imateriale, care să împiedice curgerea liberă a culturii şi a inovaţiei sociale, bazată pe cooperarea liberă, prin crearea de obstacole generate de proprietatea intelectuală protejată de stat.
(e) dezvoltarea unui mod propriu de a concepe organizarea instituţiilor umane, în special a tipurilor de afaceri şi a relaţiilor între conducere şi lucrători, dar şi a tipurilor de colaborări între angajaţi şi conducere, respectiv între angajaţii inşişi;
(f) susținerea noul tip „hiperproductiv“ de exploatare a teritoriului, generalizarea agriculturii organice postindustrială, mai productivă decât agricultura industrială, care este distructivă
(g) crearea de programe pentru promovarea unor noi forme de organizare socio-economica instituţii care „o duc bine”, urmărind odata cu binele comun si a permite expresia individuala singular si in cadrul unor mecanisme participative, organizate pe mecanisme participative, mecanisme de finanţare socială, bazate pe parteneriat, mecanisme care susţin inovaţia socială (co-proiectare, co-creaţie) şi producţia în parteneriat de către societatea civilă
(h)  să susținem procedeele economice deschise şi gratuite şi sa schimbam modelul printr-o incluziune mai vasta a agendelor minoritare să luptăm împotriva rentelor monopoliste acordate capitalului care restricţionează inovaţia:
  • mişcări de transgresiune, precum vechile şi noile sisteme de partajare a fişierelor, care arată că regimul juridic trebuie schimbat;
  • mişcări constructive, care creează cadrul pentru noi tipuri de relaţii sociale, cum ar fi mişcarea Licenţelor Creative Comune,  mişcarea software-ului gratuit etc.
  • încercări reformiste de a schimba regimul instituţional şi de a-l adapta la noile realităţi.
(3) Pentru realizarea obiectivelor sale politice, PIRAT acționează prin reprezentanții săi în Parlamentul României și în Parlamentul European, Guvern, autorități ale administrației publice centrale și locale, orice alte instituții și organisme în care partidul este reprezentat, precum și prin dialogul și cooperarea permanentă cu partidele politice democratice, reprezentanții cultelor, sindicatele, organizațiile neguvernamentale, cu structurile societății civile și cu mediul de afaceri.
(4) PIRAT militează pentru promovarea intereselor României pe plan internațional, în cadrul organismelor interna­ționale din care face parte și prin participarea la dezbateri locale și regionale.
Art.6
(1) Dezvoltarea și punerea în aplicare a valorilor și principiilor doctrinei partidului sunt prezentate și explicitate în: Programul Politic, Programele electorale, Programul de guvernare atunci când participă la guvernare, Declarațiile, Manifestele, Rezoluțiile și celelalte documente politice și programatice adoptate de acesta.
(2) Organismele de administrare ale partidului au obligația de a asigura tuturor membrilor partidului, susținătorilor acestuia și oricărui cetățean dreptul de a contribui la stabilirea măsurilor necesare și de a participa la punerea în aplicare a hotărârilor adoptate, pentru îndeplinirea obiectivelor politice ale PIRAT, cu respectarea prevederilor statutare și legale, precum și ale principiilor democrației.
(3) Organismele de administrare ale partidului au obligația de a asigura menținerea unui dialog permanent cu cetățenii și de a lărgi baza de membri și de susținători ai partidului.

SECTIUNEA II

MEMBRII 
2. Membrii fondatori
Art.7
Membrii fondatori sau inițiatori ai PIRAT sunt acele persoane care au reprezentat România la semnarea Protocolului de înființare a Partidului Pirat Internațional – Bruxelles, 2010.
3. Membrii activi
Art. 8
Membrii activi ai PIRAT sunt acei membri care doresc să facă o carieră politică, potrivit RIOT. Membrii activi sunt implicați în mod curent în rezolvarea problemelor de partid și în viața organizației din care fac parte.
4. Membrii
Art. 9
Membrii PIRAT sunt acele persoane care au semnat formularul de membru dar nu doresc să se implice activ în administrarea partidului.
5. Susținător
Art. 10
Susținătorii PIRAT sunt acele persoane care aderă la obiectivele și programele partidului, dar care nu au formulat o cerere pentru a deveni membri.
6. Dobândirea calității de membru
Art.11
(1) PIRAT este constituit din persoane care aderă liber la Statutul, Programul și celelalte documente ale partidului și care vor să contribuie la promovarea și aplicarea acestora în practică, devenind membri ai partidului.
(2) Orice cetățean universal poate deveni membru al PIRAT, în conformitate cu art. 8 -11.
Art. 12
(1) Poate să devină membru al PIRAT orice cetățean universal cu drept de vot și care îndeplinește, în mod cumulativ, următoarele condiții:
(a) aderă la principiile și valorile afirmate de PIRAT și dorește să acționeze pentru realizarea acestora;
(b) recunoaște și respectă Statutul, Programul Politic și celelalte documente ale partidului, precum și regulamentele aprobate pe bază și pentru aplicarea dispozițiilor statutare;
(c) este apreciat și cunoscut ca un cetățean onest și competent, cu o bună reputație, care poate contribui la îndeplinirea obiectivelor partidului.
(2) O persoana nu poate deveni membru al PIRAT dacă:
(a) a fost condamnată penal pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, cu excepția cazului în care a fost reabilitată;
(b) îi este interzisă, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea drepturilor politice sau cetățenești.
(c) promovează sau a promovat idei sau acțiuni de rasism, xenofobie, antisemitism sau intoleranță;
Art. 13
Calitatea de membru al PIRAT se dobândește pe baza unei adeziuni, fișe personale și declarații pe proprie răspundere formulate de către candidat. Formularele acestora se găsesc publicate pe situl PIRAT și corespund RIOT.
Adeziunea, fișa personală și declarația pe propria răspundere se pot depune în scris și electronic, în conformitate cu procedura prevăzută în RIOT și afișată pe site-ul PIRAT.
La prima reuniune a organizației locale respective și apoi la prima adunare a organizației ierarhic superioare, se informează despre primirea de noi membri, ca și despre datele personale ale acestora, precum și despre organizația de secția de votare în raza careia activează.
Art. 14
(1) Noii membri completează o fișă de evidență care se păstrează de către CCJOS și primesc câte un atestat de membru, conform RIOT.
(2) La nivel național va funcționa Registrul General al Membrilor Partidului Pirat România ce va cuprinde toți membrii partidului, precum și datele personale ale acestora. Modul de organizare a Registrului General al Membrilor Partidului Pirat România se va specifica prin RIOT.
Art. 15
Membrii partidelor cu care PIRAT fuzionează prin absorbție și care doresc să devină membri ai PIRAT trebuie să depună adeziuni individuale, în conformitate cu dispozițiile art. 8-11, și își păstrează vechimea din partidul de la care provin.
6A. Pierderea calității de membru
Art. 16
(1) Calitatea de membru al PIRAT se pierde prin retragere, radiere sau excludere.
(2) Retragerea are loc în baza și la data depunerii cererii scrise de demisie, ca expresie a voinței liber exprimate a persoanei în cauză. Cererea scrisă se depune la CAOS al organizației pe teritoriul căreia persoana figura ca membru, care o transmite către CCJOS, pentru scoaterea din evidență.
(3)Demisia se poate trimite și electronic în conformitate cu procedura prevăzută în RIOT și afișată pe site-ul PIRAT.
În cazul unei demisii depuse ca urmare a unui caz de incompatibilitate, în situația revenirii în partid, după încetarea incompatibilității, este recunoscută vechimea anterioară datei demisiei.
(4) Radierea se face de drept, si se constata de către CCJOS, la propunerea CAOS al organizației pe teritoriul căreia era membru cel în cauză, în următoarele cazuri:
(a) înscrierea într-un alt partid sau formațiune politică;
(b) declararea ca independent a acelui membru care ocupă o funcție aleasă sau numită, în afara partidului, cu sprijinul politic al acestuia;
(c) deces.
(d) condamnarea penală, pentru infracțiune săvârșită cu intenție, în România sau în orice țară democratică;
(e) interzicerea exercitării drepturilor politice și cetățenești prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Pierderea calității de membru din cauzele enumerate la art. 12 alin. (2) lit. (c)-(e) nu poate fi contestată la niciunul din organismele partidului.
6B. Drepturile membrilor
Art. 17
Fără discriminări sau privilegii, membrii PIRAT au următoarele drepturi:
(a) să își exprime liber opiniile în interiorul partidului cu privire la opțiunile politice ale partidului, la activitatea organismelor de administrare ale acestuia și a reprezentanților partidului în funcții numite sau alese;
(b) să își exprime liber opinii în afara partidului, în măsura în care exprimările respective nu contravin principiilor politice ale partidului, asumate prin Programul politic și Statut, și nici deciziilor organismelor de administrare ale partidului;
(c) să fie informați la timp și corect cu privire la activitatea organelor de administrare ale partidului și a reprezentanților partidului în instituțiile publice, precum și la orice alte informații relevante pe care partidul le deține;
(d) să aleagă, să candideze și să fie aleși în funcțiile de administrare din organismele partidului sau pentru funcțiile din afara partidului, care se obțin prin alegeri sau numiri cu sprijinul politic al partidului, în condițiile legii, urmărind principiul competenței și profesionalismului, ale prevederilor prezentului Statut și ale regulamentului privind cariera politică;
(e) să participe la programele de formare politică organizate de către partid;
(f) să se apere în interiorul partidului de orice acuzație, în conformitate cu prevederile Statutului și ale regulamentelor partidului;
(g) să fie sprijiniți de partid pentru a se apăra față de acuzațiile externe injuste și neîntemeiate;
(h) să folosească baza materială a partidului la care îi dă dreptul poziția sa în organismele acestuia, dar numai în interesul PIRAT
(i) să promoveze inițiative politice proprii prin dezbateri în organismele de conducere ale partidului.
6C. Obligațiile membrilor
Art. 18
Fără discriminări sau privilegii, membrii PIRAT au următoarele obligații:
(a) să activeze pentru apărarea suveranității, unității, independenței și integrității teritoriale a României, precum și pentru consolidarea prestigiului ei în lume;
(b) să respecte Constituția și legile țării, să respecte Statutul și regulamentele partidului, normele de integritate și morală publice și Codul etic al membrului PIRAT;
(c) să promoveze și să apere opțiunile politice ale partidului, exprimate prin Programul politic, Programele electorale, Programele de guvernare atunci când participă la guvernare, Declarațiile, Manifestele, Rezoluțiile și celelalte documente ale acestuia;
(d) să pună în practică, cu disciplină și responsa­bilitate, toate hotărârile și deciziile organelor de conducere ale partidului;
(e) să participe activ la toate activitățile partidului la care sunt convocați de organismele de conducere în subordinea cărora se află, sau din care fac parte;
(f) să pună la dispoziție cunoștințele lor profesionale sau de altă natură, precum și informațiile pe care le dețin, ce pot fi utile în activitatea politică a partidului;
(g) să pună în practică programele și politicile publice asumate de partid în activitatea depusă în orice funcție dobândită prin sprijinul politic al partidului;
(h) să nu participe la acțiuni sau manifestări contrare intereselor partidului și să nu aibă atitudini ori luări de poziție care să contravină  deciziilor organismelor de conducere ale partidului;
(i) să respecte celelalte îndatoriri prevăzute în Statut și în regulamentele partidului;
(j) să aibă o conduită civică ireproșabilă; să susțină și să promoveze dialogul civic în cadrul comunității în care trăiesc și în mediul profesional în care își desfășoară activitatea;
(k) să susțină candidații partidului, desemnați de organismele competente, pentru a ocupa o funcție publică ce se dobândește prin alegere sau numire.
6D. Sancțiuni
Art. 19
(1) Membrilor PIRAT care nu respectă legile țării, Statutul, Programul politic, regulamentele sau celelalte documente ale partidului, deciziile și hotărârile organismelor de conducere ale partidului, Codul etic al membrului PIRAT, precum și celor care prin inactivitate politică, conduită negativă, declarații sau activități provoacă daune partidului, li se poate aplica, după gravitatea faptei, una dintre următoarele sancțiuni:
(a) atenționare;
(b) avertisment;
(c) suspendarea pe anumite termene a unor drepturi sau prerogative în interiorul partidului, inclusiv din funcțiile deținute;
(d) suspendarea pe anumite termene a calității de membru; în cazul arestării preventive, suspendarea se aplică de drept; BPNAP ia act de suspendare în prima sa ședință;
(e) demiterea din funcții ocupate în structura partidului;
(f) retragerea sprijinului politic pentru funcții dobândite prin susținerea partidului;
(g) excluderea din partid.
(2) Sancțiunea excluderii unui membru din PIRAT se poate hotărî, de către organismele competente, numai în următoarele situații:
– a încălcat grav și în mod repetat prevederile Statutului, aducând atingere valorilor și principiilor stabilite prin Programul Politic al Partidului;
– a încălcat hotărârile organismelor de conducere ale partidului și, prin aceasta, a adus prejudicii majore îndeplinirii unor obiective politice importante;

SECTIUNEA III

ORGANIZAREA SISTEMULUI (OS)
7.Principiile de organizare și activitatea internă
7A. Organizarea generală
Art. 20
Partidul Pirat este organizat pe criteriul administrativ teritorial stfel:
(a) administrativ: secția de vot, colegiu, județean, național.
(b) teritorial: local, județean, zonal, național, disaspora.
Art. 21
În structura internă a partidului există următoarele niveluri de organizare:
a) secție de vot: CAMERA (CAMOS), administrată de un Consiliu de Coordonare al Camerei (CCCAMOS)
b) local – sate, comune, orașe și municipii, sectoare: CASA (CAOS), administrată de un Consiliu de Coordonare al Casei (CCCAOS)
c) zonal – regiune, zonă geografică: CASA ZONALĂ (CAZOS), administrată de un Consiliu de Coordonare al Casei Zonale (CCCAZOS)
c) colegiu electoral: NOD (NODOS), administrat de un CONSILIUL DE COORDONARE DE COLEGIU (CCCOLOS)
d) județean – județe: CLICK (CLICOS), administrat de un CONSILIUL DE COORDONARE JUDEȚEAN (CCJOS),
e) național: PORT (PORTOS), administrat de un CONSILIUL DE COORDONARE NAȚIONAL (CCNOS)
f) universal – diaspora:  BIROU INDEPENDENT  (BIOS)
Art. 22
(1) Între niveluri sunt relații de subordonare și coordonare reciprocă, fiecare nivel având auto­nomie în cadrul competențelor statutare și regulamentare.
(2) Principiul autonomiei este completat de principiile coordonării şi dialogului între diversele niveluri, precum și între acestea și structurile executivului, atunci când partidul se află la guvernare.
Art. 23
(1) Pentru fiecare nivel există cel puțin un organism de administrare și coordonare colegial- Birou de coordonare colegial (BCC), care se întrunește cel puțin trimestrial, și un organism de administrare și de execuție permanent- Birou de coordonare permanent (BCP), care se întrunește cel puțin lunar. Modul în care se organizează, se desfășoară și se conduce activitatea în organizațiile teritoriale este stabilit prin RIOT.
(2) În textul acestui Statut mențiunea BIOS se asimilează cu CCCOS.
7B. Principiile activității interne
Art. 24
Activitatea internă a partidului se bazează pe următoarele principii generale:
(a) libertatea de conștiință și libertatea de exprimare a opiniilor oricărui membru în cadrul structurilor organizatorice ale partidului, precum și în afara partidului în măsura în care exprimările respective nu contravin deciziilor luate de organismele de administrare ale partidului;
(b) garantarea accesului oricarui cetătean, fără deosebire  de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de  orientare sexuală, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine  socială la orice funcție aleasă sau numită în partid, sau în afara partidului, cu sprijinul politic al acestuia, pe baza competenței, meritelor personale, a integrității și a activității desfășurate în partid sau în funcții publice, potrivit criteriilor privind cariera politică, aprobate prin regulament, și criteriilor de reprezentativitate minimală stabilite prin prezentul Statut;
(c) democrația internă, toate deciziile și hotărârile adoptându-se pe baza voturilor liber exprimate; hotărârile și deciziile cu privire la persoane, se adoptă, la toate nivelurile, prin vot secret;
(d) solidaritatea membrilor în toate acțiunile decise de către  partid;
(e) unitatea partidului;
(f) disciplina, responsabilitatea și fermitatea membrilor în respectarea și aplicarea Statutului, Programului politic, regulamentelor și deciziilor adoptate de organismele partidului de la toate nivelurile;
(g) integritatea și transparența în procesul de recrutare, selecție și promovare a membrilor și în procesele decizionale;
(h) asigurarea exprimării și dezbaterii, în cadru organizat, a opiniilor membrilor fiecărei organizații în legătură cu toate documentele sau acțiunile politice majore ce urmează să fie inițiate de organismele de conducere ale partidului de la nivelul național sau județean;
(i) fiecare membru al partidului, indiferent de funcția pe care o exercită în partid sau în afara acestuia, ori de tipul de organizație din care face parte, trebuie să activeze obligatoriu într-o organizație de secție de votare;
(j) un membru al partidului poate cumula cel mult două funcții alese în organismele de conducere ale acestuia, dar nu la același nivel (nivelul colegiu nu se ia în considerare)
8. Organizațiile teritoriale
8A. Organizația corespunzătoare unei secții de votare
Art. 25
Nucleul de bază al structurii organizatorice a partidului este CAMERA (CAMOS), care este constituită pe teritoriul unei secții de votare și poartă numărul acesteia.
Art. 26
Pe teritoriul unei secții de votare se constituie o CAMERĂ cu minimum 1 membru. Organizația de secție de votare are, în principal, atribuții executive privind legătura directă constantă cu cetățenii și desfășurarea în condiții optime a  campaniilor de atragere de noi membri şi simpatizanți, precum și a campaniei electorale și a alegerilor din secția de votare respectivă. CAMOS este administrată de un Consiliu de Coordonare al Camerei (CCCAMOS) Modul de organizare internă a CAMOS este hotărât de membrii acesteia și este aprobat de TV.
8B. Organizația locală
Art. 27
(1) Pe teritoriul fiecărei/fiecărui sat, comune, oraș sau municipiu, sector (pentru orașul București), precum și pe teritoriul altei țări se constituie câte o organizație locală formată din totalitatea membrilor de partid și a CAMOS aflate în perimetrul de acoperire.
(2) Această organizație locală se numește CASĂ (CAOS) și va avea ca semn distinctiv un BLAZON conform RIOT.
(3) CAOS este administrată de un Consiliu de Coordonare al Casei (CCCAOS) care este organul de decizie politică și care se întrunește de câte ori este necesar.
(4) Întro regiune, precum și într-o altă țară a lumii, se poate înființa organizație de zonă cu numele CASĂ ZONALĂ (CAZOS) condusă de un Consiliu de Coordonare al Casei Zonale (CCCAZOS) care este organul de decizie politică și care se întrunește de câte ori este necesar.
(5) Blazonul, atribuțiile, precum și modul concret în care se organizează, se desfășoară și se administrează activitatea organizațiilor locale sunt hotărâte intern de membrii CASEI și sunt supervizate de TV.
(6) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, CCCAOS și CCCAZOS adoptă hotărâri care au puterea de decizie.
8C. Organizația de colegiu electoral
Art. 28
(1) Pe teritoriul fiecărui colegiu electoral, cu excepția colegiilor din diaspora, se constituie câte o organi­zație de colegiu.
(2) Organizația de colegiu este administrată de un Consiliu de Coordonare de Colegiu (CCCOS) care este organul de coordonare organizatorică și care se întrunește trimestrial, precum și de un Birou Permanent de Colegiu (BPCOS), care pune în practică hotărârile CCCOS și care se întrunește de câte ori este necesar.
(3) Președinții BPCOS sunt validați de BPNAP, la propunerea BPJOS, astfel:
– deputatul și senatorul, în calitate de copreședinți, în colegiile în care au fost aleși atât deputat PIRAT, cât și senator PIRAT;
– deputatul, în colegiile în care a fost ales numai deputat PIRAT;
– senatorul, în colegiile în care a fost ales numai senator PIRAT;
– un deputat european, dacă face parte din organizația județeană, sector, diaspora respectivă, în colegiile în care nu au fost aleși deputat sau senator PIRAT;
– un membru din organizația județeană (sector municipiul București) în care se află colegiul.
Înlocuirea președintelui BPCOS se face la propunerea BPJOS, după validarea de către BPNOS.
(4) Atribuțiile, precum și modul concret în care se organizează, se desfășoară și se conduce activitatea organizațiilor de colegiu sunt prevăzute în RIOT.
(5) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, CCCOS adoptă hotărâri, iar BPCOS emite decizii.
8D. Organizația județeană
Art. 29
(1) În fiecare județ se constituie câte o organizație județeană, formată din toate organizațiile locale de pe teritoriul județului respectiv.
(2) Activitatea dintr-o organizație județeană este administrată de către un Consiliu de Coordonare Județean (CCJOS), care se întrunește semestrial sau ori de câte ori este nevoie, precum și de un Birou Permanent Județean (BPJOS), care pune în practică hotărîrile CCJOS și care se întrunește de două ori pe lună sau ori de câte ori este necesar.
(3) Atribuțiile și competențele, precum și modul concret în care se organizează, se desfășoară și se conduce activitatea organizațiilor județene sunt prevăzute în RIOT.
(4) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, CCJOS adoptă hotărâri, iar BPJOS emite decizii.
8E. Organizațiile din afara teritoriului României
Art. 30
Cetățenii români cu drept de vot, care au domiciliul, reședința sau locul de muncă în afara frontierelor României pot să devină membri PIRAT depunând adeziune scrisă organizației PIRAT din țara în care își au domiciliul, reședința sau locul de muncă.
Adeziunea se poate depune și electronic, în conformitate cu procedura prevăzută în RIOT și afișată pe site-ul PIRAT.
Art. 31
(1) Organizația PIRAT dintr-o țară se asimilează unei organizații județene și alege structuri în conformitate cu cap. 8D, iar organizațiile din unitățile administrative ale țării respective se asimilează cu organizațiile de secții de votare și alege structuri în conformitate cu cap. 8C.
(2) Organizațiile locale formează organizații zonale. Organizațiile zonale aleg structuri în conformitate cu cap.8B.
(3) Organizațiile din toate țările formează organizația DIASPORA PIRAT.
(4) Organizația DIASPORA este de nivel județean.
Atribuțiile, precum și modul concret în care se organizează, se desfășoară și se conduce activitatea organizației diaspora sunt prevăzute în RIOT.
9. Relații de coordonare și colaborare
Art. 32
Toate organizațiile PIRATse află în relații de coordonare și colaborare permanentă. Cu excepția perioadelor electorale, între organizații nu există relații de subordonare.
Art. 33
Pe perioada campaniilor electorale între organizațiile PIRAT intervin următoarele relații de subordonare:
(1) Organizațiile constituite pe teritoriul secțiilor de votare sunt subordonate CAOS pe teritoriul căruia se află.
(2) CAOS sunt subordonate CCJOS, iar între ședințele acestuia, BPJOS.
(3) Organizațiile de colegiu din municipiile care cuprind mai multe colegii se subordonează CCCAOS pe teritoriul căruia se află.
Celelalte organizații de colegiu se subordonează CCJOS pe teritoriul căruia se află, iar între ședințele acestuia, BPJOS.
(4) Organizațiile județene sunt subordonate CCNAP, iar între ședințele acestora, BPNAP.
(5) Organizația dintr-o țară se subordonează organizației regionale din care face parte țara respectivă. Organizațiile regionale se subordonează organizației DIASPORA.
(6) Organizația DIASPORA se subordonează CCNAP iar între ședințele acesteia, BPNAP.
(7) Hotărârile organizațiilor teritoriale se iau prin modalitățile și cu majoritatea prevăzute în RIOT.
10. Alte organizații și grupuri ale PIRAT
Art. 34
Partidul Pirat poate constitui organizații, altele decât organizațiile teritoriale. Acestea reunesc membri și susținători grupați pe un criteriu specific: sex, vârstă, profesie, ocupație etc.
Art. 35
(1) Organizațiile respective se constituie în scopul realizării și promovării de programe și acțiuni ale partidului specifice pentru categoria respectivă, care sunt puse în practică împreună cu structurile organizatorice ale PIRAT.
(2) Organizațiile adaptează în permanență activitatea lor la direcțiile de acțiune politică stabilite prin Programul Politic al PIRAT, precum și la politica europeană promovată de organizațiile similare de la nivelul Partidului Pirat European. În acest scop, organizațiile vor face demersurile necesare afilierii la aceste organizații.
Art. 36
(1) Aceste organizații se înființează cu aprobarea CCNAP, la propunerea BPNAP, și funcționează pe baza regulamentelor proprii supervizate de TV.
(2) Prevederile acestor regulamente nu pot conține norme contrare Statutului PIRAT.
(3) Conform regulamentelor aprobate, aceste organizații își aleg organisme de conducere proprii la toate nivelurile, care vor fi
subordonate birourilor permanente de la nivelul respectiv precum și birourilor permanente nationale ale organizațiilor interne respective.
10A. Grupurile Parlamentare al PIRAT
Art. 37
(1) Un grupul parlamentar al PIRAT (GPPIRAT) este format din toți parlamentarii care activează în grupurile parlamentare ale PIRAT din Parlamentul României respectiv Parlamentul European.
(2) Principala obligație a GPPIRAT este promovarea politicii partidului în întreaga activitate parlamentară.
(3) Conducerea GPPIRAT este asigurată de o conducere colegială formată din liderii grupurilor.
Art. 38
(1) GPPIRAT poate delega reprezentanți în orice colectiv al partidului care elaborează propuneri cu caracter normativ.
(2) Pentru activitatea din Parlament, GPPIRAT înaintează BPNOS analize și propuneri în vederea avizării. Deciziile BPNAP sunt obligatorii.
(3) Membrilor GPPIRAT le este interzisă exprimarea în Parlamentele din care fac parte a unor poziții divergente liniei politice a partidului, astfel cum aceasta este fixata prin mijloacele specifice democratiei directe, de catre membrii PIRAT.
10B. Comisiile de Specialitate
Art. 39
(1) Comisiile de specialitate reprezintă organis­mele de dezbatere, de analiză și decizie asupra strategiilor și a politicilor fundamentale ale partidului.
(2) Comisiile de specialitate se formează la nivel local, acolo unde este cazul, precum și la nivel județean și național.
(3) Comisiile de specialitate sunt formate din specialiști în domeniile pe care le acoperă, membri sau simpatizanți ai PIRAT , precum și din afara PIRAT.
(4) Comisiile de specialitate de la nivel național emit avize consultative pentru candidații la funcțiile de secretar de stat și ministru.
(5) Președinții comisiilor de specialitate de la nivel national, județean și local unde este cazul, sunt aleși, ca secretari executivi, odată cu alegerea BPNOS, BPJOS si CCCAOS.
(6) Modul de desfășurare a activității în interiorul comisiilor de specialitate este prezentat în regulamentul propriu, aprobat de CCNAP, la propunerea BPNOS.
Art. 40
Domeniile în care se înființează comisii de specialitate sunt :
(a) libertatea indivizilor, sistemelor, ecosistemelor
(b) Internet, tehnologii, inovații
(c) administrație, ordine publică, siguranță națională, dezvoltare locală și regională
(d) sănătate, educație, cercetare, cultură și sport
(e) muncă, protecție socială
(f) agricultură, dezvoltare rurală
(g) economie, finanțe și mediu de afaceri
(h) politică externă, justiție și drepturi cetățenești
(i) infrastructură, energie și mediu.

SECTIUNEA IV

ADMINISTRAREA PARTIDULUI (AP)
11.Congresul
 
11A. Atribuții Generale
Art. 41
(1) Congresul (CAP) este entitatea supremă de conducere al PIRAT, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) CAP este unica instanță care stabilește linia politică generală a partidului, alege Moțiunea, adoptă Statutul.
(3) Convenția Națională dezbate rapoartele CCNAP precum și litigii și alte probleme de competența sa.
11B. Convocarea și delegații
Art. 42
(1) CAP se reunește din patru în patru ani, la convocarea CCNAP.
(2) Cu cel puțin 60 de zile înainte, CCNAP în funcție, la propunerea BPNAP, stabilește:
(a) locul și data CAP
(b) timpul de desfășurare;
(c) numărul de delegați și invitați;
(d) componența nominală a Comisiei de Organizare a CAP (COCAP) formată din 11 persoane.
Art. 43
Sunt delegați de drept:
(a) membrii CAP în funcție;
(b) membrii CCCOS, CCJOS și BIOS în funcție;
(c) personalități marcante, membri PP, aprobați nominal de CAP la propunerea BPNAP.
11C. Moțiuni
Art. 44
Moțiunile sunt alternative care propun îmbunătățirea Programului PIRAT.
Fiecare moțiune va cuprinde idei inovatoare și va propune candidatura noului Președinte.
Art. 45
Moțiunea câștigătoare devine Programul de acțiune politică al PIRAT pentru următorii ani, până la următoarea CAP în care se alege un președinte.
Art. 46
Membrii care doresc să promoveze o moțiune trebuie să depună proiectul acesteia la COCAP, cu cel puțin 60 de zile înainte de desfășurarea CAP, însoțit de numele liderului și semnăturile a 11 de membri care formează grupul de promovare.
Art. 47
Un proiect de moțiune devine moțiune acceptată ce se dezbate în CAP dacă întrunește susținerea a cel puțin 3 CCJOS
Art. 48
Moțiunea câștigătoare devine Programul Politic de acțiune al PIRAT.
Art. 49
(1) Pentru alegerile din CAP se întocmesc trei buletine de vot pe care se înscriu titlurile moțiunilor care se dezbat și numele liderilor acestora;
(2) Votul delegaților este secret. Ei vor opta:
(a) pentru sau împotriva moțiunii, când există o singură moțiune
(b) pentru una dintre moțiunile prezentate, când există mai multe moțiuni
(3) Dacă nici una dintre moțiuni nu obține majoritatea voturilor valabil exprimate, se realizează un al doilea tur de scrutin, între primele două moțiuni, în ordinea voturilor.
(4) Liderul moțiunii care obține majoritatea voturilor valabil exprimate, în turul 1 sau în turul al doilea, este declarat Președinte al PIRAT. Cei 11 membri ai grupului de promovare devin membri ai CAP
(5) De la moțiunile care nu au obținut majoritatea voturilor, dar au obținut cel puțin 10% din voturile valabil exprimate la primul tur de scrutin, liderul și un număr proporțional de susținători dintre membrii grupului de promovare, desemnați de către liderul moțiunii, vor deveni membri ai CAP.
11E. Congresul de Urgență
Art. 50
(1) În situații speciale se pot convoca Congresul de Urgență (CUAP)
(2) CUAP se convocă de către Președintele PIRAT în termen de 24 de ore de la declanșarea situației speciale.
12. Consiliul Național de Coordonare (CNCAP)
12A. Funcția și atribuțiile
Art. 51
(1) Consiliul Național de Coordonare (CNCAP) este organul de administrare, decizie politică și organizatorică al Partidului Pirat în perioada dintre CAP. În acest sens, CNCAP poate adopta orice hotărâre de competența CAP, cu excepția adoptării de noi moțiuni sau a unui nou Statut.
(2) CNCAP adoptă hotărâri în prezența majorității membrilor, cu majoritatea voturilor exprimate.
Art. 52
(1) În cazul în care împrejurările impun de urgență o schimbare majoră a Programului Partidului sau a Statutului, CNCAP poate adopta astfel de hotărâri cu obligația de a le supune ratificării CAP.
(2) Hotărârile de la alineatul (1) se adoptă cu 2/3 din voturile exprimate.
Art. 53
CNCAP are următoarele atribuții:
(a) analizează și aprobă, la propunerea BPNAP, adaptările și actualizările aduse Programului în vigoare în raport cu evoluția situației economico-sociale din țară, precum și a situației internaționale;
(b) analizează activitatea BPNAP și adoptă măsurile care se impun;
(c) analizează rapoartele BPNAP sau CDNAP privind activitatea parlamentară, guvernarea țării precum și cele referitoare la alte probleme majore, adoptând măsurile ce se impun;
(d) aprobă propunerile BPNAP privind politica electorală la nivel național, cu prilejul alegerilor locale, parlamentare sau prezidențiale;
(e) aprobă, la propunerea BPNAP, regulamentele prevăzute în competența sa prin prezentul Statut;
(f) analizează informările TV, adoptând hotărârile sau instrucțiunile care devin obligatorii pentru BPNAP;
(g) hotărăște asupra sancțiunilor de competența sa și poate propune CAP sancționarea membrilor ce ocupă funcții alese de către CAP;
(h) alege, prin vot secret, în prima ședință după ce CAP a adoptat o moțiune, și ori de câte ori este necesar,  prim-vicepreședinții, secretarul general,  vicepreședinții, secretarii generali adjuncți, secretarii executivi, trezorierul, membrii TV.
(i) demite prin vot secret pe orice membru al BPNA la propunerea președintelui partidului, a TV, a BPNAP sau la propunerea a cel puțin 1/4 din președinții CCJOS.
(j) alege, prin vot secret, cu majoritatea voturilor exprimate, candidații PPRO la funcția de președinte al României;
(k) convoacă în sesiune ordinară sau extraordinară, după caz, CAP
(l) modifică componența proprie, prin cooptarea reprezentanților altor formațiuni politice cu care PPRO încheie colaborări, afilieri sau fuziuni;
(m)aprobă și anulează alianțele politice, electorale și politica de coaliție parlamentară și/sau guvernamentală;
(o) soluționează litigiile privind desemnarea candidaților pentru alegerile parlamentare
12B. Componența Consiliului Național de Coordonare (CNCAT)
 
Art. 54
Consiliul Național de Coordonare este format din:
1. membrii CDNAT;
2. membrii TV
3. miniștrii în exercițiu membri PIRAT
4. reprezentanții PIRAT în Parlamentul României și în Parlamentul European;
5. președinții sau, după caz, vicepreședinții sau liderii grupurilor de consilieri ai Consiliilor Județene, Consiliilor Sectoarelor și Consiliului General ale municipiului București, membri PIRAT;
6. primarul general al municipiului București, primarii municipiilor reședință de județ și ai sectoarelor sau, după caz, viceprimarii, membri PIRAT;
7. președinții organizațiilor interne ale PIRAT de nivel județean;
8. cele 11 persoane din grupul de promovare a moțiunii câștigătoare precum și persoanele desemnate de liderii moțiunilor respinse prin vot, care au obținut peste 10% din voturi.
12C. Convocarea Consiliului Național de Coordonare
Art. 55
(1) CNCAP se reunește semestrial sau ori de câte ori este nevoie.
(2) Convocarea pentru ședințele ordinare este făcută de BPNAP. Pentru ședințe extraordinare CNCAP poate fi convocat la cererea:
(a) BPNAP;
(b) Președintelui partidului;
(c) a cel puțin 1/4 din președinții CCJOS.
Art. 56
Ședințele ordinare ale CNCAP se anunță cu minimum 7 zile, iar cele extraordinare cu minimum 48 ore înainte de data convocării.
13. Conferința Națională Anuală (CNAAP)
Art. 57
(1) Conferința Națională Anuală (CNAAP) este reuniunea consacrată analizei activității partidului desfășurată în ultimele 12 luni, precum și proiectării acțiunii politice a partidului pentru următoarele 12 luni.
(2) Conferința are loc în prima zi a lunii septembrie, înainte de începerea sesiunii parlamentare
(3) În cadrul conferinței, președintele partidului va prezenta Raportul Anual de Activitate și va susține Temele de Dezbatere Politică pentru anul următor.
(4) Raportul Anual de Activitate și Temele de Dezbatere Politică pentru anul următor sunt întocmite de către BPNAP.
(5) În dezbaterile din cadrul conferinței, reprezentanții organizațiilor locale se pot pronunța formulând observații și propuneri.
(6) Temele de Dezbatere Politică aprobate de CNA devin obligatorii pentru activitatea tuturor organismelor de conducere ale partidului, precum și pentru acțiunea politică a fiecărui membru și militant.
Art. 58
(1) CNAAP aprobă Raportul Anual de Activitate și Temele de Dezbatere Politică.
(2) În cazul în care Raportul sau Temele nu sunt aprobate, CNCAP se întrunește, obligatoriu, în termen de maximum 30 de zile și ia în discuție activitatea BPNAT, propunând măsuri în consecință.
 Art. 59
La CNAAP de drept membrii CNCAP, precum și cel puțin câte un reprezentant al fiecărei organizații locale, în conformitate cu nor­ma de reprezentare stabilită de BPNAP, avându-se în vedere, în principal, rezultatele electorale.
14. Colegiul Director Național (CDNAP)
 
Art. 60
(1) Colegiul Director Național (CDNAP) este organul de conducere a activității PIRAT în perioada dintre ședințele CNCAP și este format din membrii BPNAP, președinții organizațiilor de nivel județean, trezorierul.
(2) La reuniunile CDNAP participă de drept Președintele TV.
(3) CDNAP se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie la convocarea Președintelui PIRAT.
Art. 61
CDNAP are următoarele atribuții:
(a) aprobă acțiunile politice curente ale partidului, precum și modul de coordonare a programelor politice sectoriale, propuse de către BPNAP;
(b) aprobă inițierea și punerea în practică de către BPNAP a politicii de alianțe a partidului;
(c) propune CNCAP încheierea unor alianțe electorale politice și/sau electorale, inclusiv cu liste comune (atunci când este cazul), precum și politica de coaliție parlamentară și/sau guvernamentală;
(d) aprobă principiile de bază și limitele mandatelor de negociere politică pentru reprezentanții partidului, la propunerea BPNAP;
(e) propune CNCAP persoana desemnată de BPNAP pentru formarea Guvernului;
(f) deliberează asupra contestațiilor și litigiilor privind desemnarea candidaților pentru alegerile parlamentare și ia hotărâri în acest sens. În cazul în care hotărârea CDNAP este contestată, compe­tența de soluționare aparține CNCAP, a cărui hotărâre este definitivă;
(g) analizează modul de transpunere în practică a politicii partidului în teritoriu;
(h) hotărăște direcțiile principale pe baza cărora își desfășoară activitatea organizațiile teritoriale;
(i) analizează și aprobă activitatea politică și acțiunile de dezvoltare a organizațiilor teritoriale;
(j) analizează activitatea organizatorică în teritoriu, relațiile organizațiilor teritoriale cu BPNAP și hotărăște măsuri în această privință;
(k) deliberează asupra contestațiilor și litigiilor privind întocmirea listelor electorale pentru alegerile administrative locale la municipii reședință de județ, județe, sectoare și ia hotărâri în acest sens, care sunt definitive;
(l) îndeplinește orice sarcini atribuite de CNCAP sau CNAP;
(m) poate adopta propunerea de sancționare a membrilor care ocupă funcții alese în CNAP și o transmite către CNCAP;
(n) alege, prin vot secret, cu majoritatea voturilor exprimate, candidații PIRAT la funcțiile de prim-ministru, ministru și cele asimilate funcției de ministru;
(o) aprobă, la propunerea BPNAP, retragerea din Guvern a unora sau a tuturor membrilor PIRAT, după caz.
Art. 62
Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, CDNAP adoptă decizii cu votul majorității membrilor prezenți.
15. Biroul Permanent Național (BPNAP)
 
15A. Funcția și atribuțiile
Art. 63
BPNAP este organismul permanent de conducere a activității partidului între două ședințe conse­cutive ale CDNAP.
Art. 64
(1) BPNAP are următoarele atribuții:
(a) organizează și conduce întreaga activitate internă și internațională a partidului între două ședințe consecutive ale CNCAP;
(b) conduce, îndrumă și coordonează activitatea tuturor organismelor partidului, cu excepția CDNAP, CNCAP, CNAP, TV
(c) definește linia politică concretă și prioritățile partidului, coordonează între ele programele politice sectoriale și le propune spre analiză și aprobare CDNAP sau, după caz, CNCAP;
(d) elaborează metodele și asigură mijloacele pentru realizarea programelor politice ale partidului;
(e) monitorizează și analizează activitatea autorităților statului și adoptă măsurile care se impun ca reacție la acțiunile acestora;
(f) stabilește politica de urmat față de instituțiile statului;
(g) supune spre aprobarea CDNAP principiile de bază și limitele mandatelor de negociere politică pentru reprezentanții partidului și supune, ulterior ratificării în prima ședință a CNCAP, rezultatele negocierilor respective;
(h) organizează relațiile cu alte partide, grupări și formațiuni politice, sindicate, precum și cu organismele și structurile administrației locale și ale societății civile;
(i) inițiază, cu aprobarea CDNAP sau, după caz, CNCAP, politicile de alianțe ale partidului ori încheierea unor alianțe electorale, inclusiv cele cu liste de candidați comune, precum și politica de coaliție parlamentară și guvernamentală;
(j) stabilește tactica și strategia activității guvernamentale a partidului și analizează acti­vitatea reprezentanților săi în autoritățile administrației publice centrale;
(k) propune CDNAP candidatura pentru alegerile parlamentare a Președintelui Partidului.
(l) ratifică liderii grupurilor parlamentare din Parlamentul României și din Parlamentul European;
(m) ratifică candidaturile pentru funcțiile eligibile ale Camerelor Parlamentului;
(n) stabilește tactica și strategia activității parlamentare a partidului și, în acest context, adoptă programele legislative și avizează principalele inițiative legislative ale partidului;
(o) conduce și coordonează campaniile electorale;
(p) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în prezentul Statut, putând întreprinde totodată orice alte măsuri concrete necesare îndeplinirii obligațiilor sale statutare;
(q) sancționează membrii de partid cu funcții alese sau numite în interiorul partidului sau dobândite prin susținerea partidului, cu excepția celor aleși în CNCAP și CNAP;
(r) stabilește măsuri organizatorice în CCJOS a căror activitate politică se dovedește că este ineficientă și poate organiza noi alegeri;
(s) coordonează activitatea comisiilor de specialitate;
(t) elaborează, cu consultarea TV, și propune spre aprobarea CDN regulamentul privind cariera politică și Codul etic al membrului PIRAT.
(2) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, BPNAP adoptă decizii cu votul majorității membrilor prezenți.
15B. Componența și structura Biroului Permanent Național (BPNAP)
Art. 65
(1) Din BPNAP fac parte:
(a) Președintele partidului;
(b) 4 prim-vicepreședinți, responsabili pentru urmatoarele domenii:
(i) Strategii politice
(ii) Comunicare
(iii) Mediu de afaceri, societate civila
(iv) Politici publice;
(c) secretarul general;
(d) 16 vicepreședinți, responsabili pentru următoarele departamente
(i) Departamentul pentru Strategii, Relaţii Politice si Relații Internationale;
(ii) Departamentul Imagine, Comunicare, Relaţii cu mass-media şi Purtător de cuvânt;
(iii) Departamentul pentru Politici Economice, Mediu de afaceri şi Fonduri Europene;
(iv) Departamentul pentru Politici Sociale, Relaţii cu Sindicate, Patronate, Organizaţii Neguvernamentale şi grupuri de cetăţeni;
(v) Departamentul pentru Politici privind Administraţia Publică, Locală şi Centrală, Justiţie, Siguranţă Naţională, Ordine Publică şi Siguranţa Cetăţeanului;
(vi) Departamentul pentru Politici în Agricultură, Silvicultură, Mediu şi Dezvoltare Rurală;
(vii) Departamentul pentru Politici în Educaţie, Cercetare, Cultură, Culte, Minorităţi şi Sport;
(viii) Departamentul pentru Politici in Sanatate
(ix) 8 vicepreşedinti regionali responsabili pentru regiunile de dezvoltare;;
(e) 2 secretari generali-adjuncți responsabili cu cancelaria şi respectiv cariera militanților;
(f) 16 secretari executivi, din care:
(ff) 8 secretari executivi, responsabili pentru urmatoarele domenii
(i) preşedinte comisia pentru strategii politice şi politica externă;
(ii) preşedinte comisia pentru economie, finanțe, fonduri europene şi mediu de afaceri;
(iii) preşedinte comisia pentru muncă, protecție socială, sindicate, patronate, organizaţii neguvernamentale şi grupuri de cetăţeni;
(iv) preşedinte comisia pentru administraţia publică, locală şi centrală, justiţie, siguranţă naţională, ordine publică şi siguranţa cetăţeanului
(v) preşedinte comisia pentru agricultură, silvicultură, mediu şi dezvoltare rurală;
(vi) preşedinte comisia pentru educaţie, cercetare, cultură, culte, minorităţi şi sport
(vii) preşedinte comisia pentru sănătate;
(viii) preşedinte comisia pentru dezvoltare locală și regională;
(ix) 8 secretari regionali responsabili pentru regiunile de dezvoltare
(g) liderii grupurilor parlamentare din Parlamen­tul României și Parlamentul European;
(h) președinții la nivel național ai organizațiilor interne;
(i) președintele fondator, foștii președinți ai partidului, membri PP;
(2) La reuniunile BPNAP participă, de drept, președintele TV și miniștrii în exercițiu, membri PP.
(3) În cazurile în care persoanele prevăzute la alin. (2) sunt convocate, prezența lor este obligatorie.
Art. 66
BPNAP este sprijinit în activitatea sa de personal angajat cu atribuții specifice. Componența și organizarea acestui personal sunt prezentate în RIOT.
15C. Alegerea Biroului Permanent Național (BPNAT)
 
Art. 67
(1) În prima ședință a CNCAT, convocată după CAP, în care s-a votat o moțiune, vor fi aleși prin votul secret al majorității delegaților, conform procedurilor de mai jos, prim-vicepreședinții, secretarul general, vicepreședinții,  secretarii generali adjuncți, secretarii executivi, trezorierul și membrii TV
(2) Candidaturile se depun pe funcții, în scris, la Președintele Partidului, cu cel puțin 10 zile înaintea ședinței CNCAT. Aceste candidaturi se transmit SPRE CCJOS, cu 5 zile înainte de ședința CNCAP.
(3) Alegerea se face succesiv: în prima etapă prim-vicepreședinții, în a doua etapă secretarul general, în a treia etapă vicepreședinții și trezorierul, în a patra etapă secretarii generali adjuncți, secretarii executivi și membrii TV.
(4) Se întocmesc 4 buletine de vot pe care se înscriu candidații la funcțiile de prim-vicepreședinte, pe fiecare domeniu de responsabilitate. Sunt aleși prim-vicepreședinti, pe fiecare domeniu,  candidații care au întrunit cel mai mare număr de voturi;
(5) Se întocmește 1 buletin de vot pe care se înscriu candidații la funcția de secretar general.
Este ales secretar general candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi.
(6) Se întocmesc 8 buletine de vot, câte unul pentru fiecare departament, pe care se înscriu candidații la funcțiile de vicepreședinti responsabili pentru departamente.
Se întocmesc 8 buletine de vot pe care se înscriu candidații pentru funcțiile de vicepreședinți responsabili pentru regiuni de dezvoltare
Se întocmește 1 buletin de vot cu candidații la funcția de trezorier.
Sunt aleși vicepreședinți responsabili pentru departamente candidații care au întrunit cel mai mare număr de voturi, pentru departamentul respectiv.
Buletinele de vot pentru funcțiile de vicepreședinti responsabili pentru regiunile de dezvoltare vor fi votate de delegatii din organizatiile apartinind regiunii de dezvoltare respective. Sunt aleși vicepreședinți responsabili pentru regiunile de dezvoltare candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi în fiecare regiune.
Este ales trezorier candidatul cu cel mai mare număr de voturi.
(7) Se întocmesc 3 buletine de vot pe care se înscriu candidații la  funcțiile de secretar general adjunct, candidații la funcțiile de membri ai TV.
Se întocmesc 8 buletine de vot, câte unul pentru fiecare comisie, pe care se înscriu candidații la funcțiile de secretari președinți de comisii de specialitate.
Se întocmesc 8 buletine de vot pe care se înscriu candidații pentru funcțiile de secretari responsabili pentru regiuni de dezvoltare.
Sunt aleși secretari executivi președinți de comisii de specialitate candidații care au întrunit cel mai mare număr de voturi pentru comisia respectivă.
Buletinele de vot pentru funcțiile de secretari responsabili pentru regiunile de dezvoltare vor fi votate de delegații din organizațiile aparținând regiunii de dezvoltare respective. Sunt aleși secretari responsabili pentru regiunile de dezvoltare candidații care au obtinut cel mai mare număr de voturi în fiecare regiune.
Sunt aleși secretari generali adjuncți candidații cu cel mai mare număr de voturi, în ordine descrescătoare.
(8) Un membru poate candida succesiv, la funcțiile de prim-vicepreședinte, secretar general, vicepreședinte sau trezorier, secretar general-adjunct sau secretar executiv sau membru în TV.
(9) Ori de câte ori este necesar, CNCAP va completa BPNAP, procedând în conformitate cu alineatele precedente.
16. Responsabilitățile în Biroul Permanent Național (BPNAP)
 
16A. Președintele PIRAT
Art. 68
Președintele PIRAT este este investit direct de Congresul partidului ca autoritate de administrare, decizională și de reprezentare a intereselor PIRAT. În aceasta calitate, Președinte exercită conducerea întregii activitati a PIRAT.
Art. 69
În îndeplinirea funcției sale, Președintele Parti­dului are următoarele competențe:
(a) garantează aplicarea Statutului și a Pro­gramului Partidului, supunând dezbaterii și deciziei organelor competente neconcordanțele sesizate;
(b) identifică actualizările care sunt necesare spre a menține în concordanță Programul Partidului cu evoluția situației economico-sociale din țară, precum și cu situația internațională și le supune dezbaterii și deciziei organismelor de conducere națională, potrivit competențelor ce le revin acestora;
(c) reprezintă partidul în cadrul manifestărilor oficiale interne și externe pe baza mandatului stabilit de organismele de conducere națională, potrivit competențelor ce le revin;
(d) prezidează lucrările CNAP, CNCAP, CDNAP și BPNAP la care este prezent;
(e) urmărește punerea în aplicare a hotărârilor CNAP, CNCAP și a deciziilor CDNAP și BPNAP;
(f) emite dispoziții pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor CNCAP și a deciziilor CDNAP și BPNAP;
(g) prezintă, periodic, în CNCAP rapoarte asupra stadiului îndeplinirii obiectivelor politice angajate prin Programul Partidului;
(h) prezintă în Conferința Națională Anuală a partidului (CNAAP) Raportul anual de activitate și Programul de activitate pentru anul următor;
(i) propune, motivat, organismului de decizie competent demiterea din funcție a oricărei persoane care deține funcții de conducere în partid;
(j) prezidează întrunirile conducerii Pirat cu membrii Guvernului.
16B. Prim-Vicepreședintele PIRAT
Art. 70
În îndeplinirea funcțiilor sale, prim-vicepre­ședinții partidului au următoarele competențe:
a) Prim-vicepre­ședintele pentru strategii politice coordonează activitatea  precum și punerea în practică a hotărârilor CNCAP și CDNAP și a deciziilor BPNAP aferente departamentului de strategii şi relaţii politice şi relatii internaţionale; coordonează activitatea grupurilor parlamentare din Parlamentul Romaniei şi Parlamentul European în vederea integrării activității acestora în acțiunea unitară a partidului ;
Prim-vicepre­ședintele pentru comunicare coordonează activitatea precum şi punerea în practică a hotărârilor CNCAP și CDNAP și a deciziilor BPNAP aferente departamentului imagine, comunicare, relaţii cu mass-media şi purtător de cuvânt; coordonează activitatea guvernului alternativa în vederea integrării activității acestora în acțiunea unitară a partidului ;
Prim-vicepre­ședintele pentru Internet, tehnologii,mediu de afaceri şi societatea civilă coordoneaza activitatea  precum ­și punerea în practică a hotărârilor CNCAP și CDNAP și a deciziilor BPNAP aferente departamentelor de strategii economice, mediu de afaceri şi fonduri europene şi politici sociale, relaţii cu sindicate, patronate, organizaţii neguvernamentale şi grupuri de cetăţeni; coordonează activitatea organizatiilor interne si a consiliului seniorilor în vederea integrării activității acestora în acțiunea unitară a partidului
Prim-vicepreşedintele pentru politici publice coordoneaza activitatea precum şi punerea în practică a hotărârilor CNCAP și CDNAP și a deciziilor BPNAP aferente departamentelor politici privind administraţia publică, locală şi centrală, justiţie, siguranţă naţională, ordine publică şi siguranţa cetăţeanului, politici în agricultură, silvicultură, mediu şi dezvoltare rurală, politici în educaţie, cercetare, cultură, culte, minorităţi şi sport şi politici în sănătate; asigură legatura cu prim-vicepreședintele pentru mediu de afaceri și societatea civilă referitor la politicile economice și sociale; coordonează activitatea Comisiei naționale pentru strategii și a Ligii aleșilor locali;
(b) prezidează, prin desemnare de către președinte, ședințele CNCAP, CDNAP și BPNAP în absența președintelui partidului;
(c) reprezintă partidul în cadrul manifestărilor oficiale interne și externe pe baza mandatului stabilit de organismele de conducere națională, potrivit competențelor ce le revin;
(d) îndeplinesc orice atribuții delegate de către președintele partidului.
16C. Secretarul General PIRAT
Art. 71
(1) Secretarul general coordonează activitatea de organizare ; este responsabil pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor CNCAP și a deciziilor CDNAP și BPNAP. El coordonează activitatea din organizațiile județene, a secretarilor generali adjuncți, a vicepresedintilor și secretarilor pentru regiunile de dezvoltare și implementează programele și proiectele politice aprobate de CNCAP, CDNAP și BPNAP.
(2) Secretarii generali-adjuncți sunt responsabili pentru activitatea de cancelarie respectiv pentru activitatea de gestionare a carierei aspiranților; atribuirea responsabilităților se face de către secretarul general; secretarul general adjunct responsabil cu cariera coordonează activitatea secretarilor executivi județeni responsabili cu cariera aspiranților;
16D. Vicepreședintele PIRAT
Art. 72
(1) Vicepreședinții sunt liderii acțiunii politice și de imagine ai partidului, putând exprima public poziția partidului în legătură cu temele politice de actualitate.
(2) Vicepreședintii responsabili pentru departamente coordonează activitățile din domeniul aferent departamentului precum și activitatea comisiei de specialitate corespunzătoare; sunt responsabili pentru elaborarea politicilor din domeniul respectiv.
(3) Vicepreședinții pentru regiunile de dezvoltare sunt responsabili de activitatea organizatiilor judetene (sector municipiu Bucuresti) din regiunea în care au fost aleși. Urmăresc activitatea organizatorică și punerea în aplicare a deciziilor forurilor de conducere ale partidului în respectivele organizații județene.
16E. Secretarul executiv PIRAT
Art. 73
(1) Secretarii executivi președinți de comisii de specialitate coordoneaza activitatea comisiei de specialitate corespunzătoare;
Secretarii executivi pentru regiunile de dezvoltare primesc însărcinări de la vicepreședintele responsabil pentru regiunea respectivă;
(2) Secretarii executivi pot exprima public poziția partidului numai în problemele specifice domeniului lor de activitate.
16F. Președintele fondator PIRAT
Art 74
(1) Preşedintele fondator este Domnul Claudiu Mărginean. Presedintele fondator este garant al unităţii şi al păstrării valorilor constitutive ale PIRAT;
(2) Președintele fondator are rol de mediator în cazul eventualelor conflicte aparute între membrii conducerii partidului și care, în mod excepțional, nu au putut fi soluționate de TV, decizia sa fiind definitivă. Presedintele fondator acordă titlul de membru de onoare al partidului, la propunerea CNCAT
(3) Preşedintele fondator este membru al CNCAT si poate participa la ședintele BPNAT şi ale Biroului Executiv Central.
(4) Președintele fondator ocupă funcția de președinte al TV.
(5) Funcția de președinte fondator este viageră. Următorul președinte fondator va fi președintele PIRAT ales la fondarea partidului, care va fi urmat de următorul președinte, șamd.
16G. Funcționarea Biroului Permanent Național (BPNAT)
 Art. 75
(1) BPNAP se reunește, săptămânal sau ori de câte ori este necesar, la propunerea Președintelui sau a jumătate plus unul din numărul membrilor BPNAP.
(2) Lucrările BPNAP se desfășoară valabil în prezența majorității membrilor, sub conducerea Președintelui partidului sau, în lipsa acestuia, a prim-vicepreședintelui desemnat de președinte ori a secretarului general.
(3) Deciziile BPNAP se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.
 Art. 76
(1) Membrii BPNAP sunt solidar răspunzători în întreaga activitate a acestuia.
(2) Membrii BPNAP răspund de asemenea în nume propriu în fața CNCAP pentru activitatea desfășurată.
(3) Organizarea și funcționarea BPNAP sunt prevă­zute în regulamentul BPNAP.
17. TURNUL DE VEGHE (TV)
Art. 77
(1) TV este garantul respectării prevederilor Statutului, precum și a regulamentelor adoptate pe baza și pentru aplicarea acestuia, de către organismele și membrii partidului.
(2) TV garantează, de asemenea, tuturor membrilor partidului respectarea drepturilor recunoscute prin Statut și soluționează toate litigiile din cadrul partidului.
(3) TV are sarcina controlului economico-financiar intern al partidului, atât preventiv cât și ulterior.
(4) TV controlează modul de realizare și proveniența fondurilor partidului, oportunitatea și corectitudinea cheltuielilor, în conformitate cu legile în vigoare, prevederile Statutului și regulamentului comisiei, modul de constituire și întreținere a patrimoniului partidului, precum și orice altă activitate economică și financiară a partidului, atât curentă, cât și legată de campaniile electorale
(5) TV poate fi sesizat sau se poate autosesiza în legătură cu neconcordanța dintre decizii sau hotărâri ale organismelor de conducere ale partidului și prevederile Statutului, în legătură cu încălcări ale drepturilor membrilor partidului recunoscute prin Statut sau cu privire la încălcarea criteriilor privind cariera politică, prevăzute în regulamentul privind cariera politică.
(6) TV poate fi sesizat sau se poate autosesiza în legătură cu încălcarea Codului de etică de către membrii PIRAT.
(7) Comisia poate fi sesizată de organisme ale partidului în legătură cu neclarități în interpretarea și aplicarea prevederilor Statutului și a regulamentelor adoptate pe baza acestuia; soluția TV este obligatorie în interpretarea și aplicarea prevederilor Statutului în cazul respectiv și în toate celelalte cazuri similare viitoare.
(8) În termen de maximum 30 de zile, TV va soluționa sesizarea respectivă.
(9) În cazul în care TV consideră că o decizie sau o hotărâre ori anumite prevederi ale acesteia sunt nestatutare, respectiva decizie sau hotărâre ori respectivele prevederi ale acesteia nu își mai produc efectele pentru viitor, fiind considerate anulate.
(10) Împotriva hotărârilor pronunțate de către TV, potrivit dispozițiilor alin. 3, organismul care a adoptat decizia sau hotărârea se poate adresa, cu contestație, în termen de 30 de zile, CAP, care se pronunță cu votul majorității, în prima sa reuniune. Hotărârea CAP este definitivă.
(11) TV decide în cazurile de încălcare a Statutului, dă sancțiuni și rezolvă contestații la sancțiuni, conform prevederilor prezentului Statut.
 
Art. 78
(1) Biroul  TV este compus din Președintele Fondator, Președintele în exercițiu și 3 membrii aleși de CAP.
(2) Președintele TV este Președintele Fondator al PIRAT în funcțiune.
(3) În prima reuniune, TV alege, dintre membrii săi, un vicepreședinte și un secretar și elaborează Regulamentul TV, pe care îl supune avizului BPAP și aprobării CAP.
Art. 79
TV prezintă un raport anual CAP și cere, oricând, includerea pe ordinea de zi a BPAP sau CAP a problemelor care țin de activitatea sa.
Art. 80
În fiecare organizație județeană este numită o persoană care reprezintă TV, funcția acesteia se numește VEGHETOR. Atribuțiile VEGHETORULUI sunt aceleași cu cele ale Biroului TV și este subordonat doar TV.

SECTIUNE V

CARIERA POLITICĂ
18. Gestionarea carierei și candidatura în Partidul Pirat
18A. Gestionarea carierei
Art. 81
(1)Principiile de bază în gestionarea carierei Aspirantului PIRAT sunt eficiența activității politice și competența.
(2)Orice Aspirant poate candida, în condițiile prezentului statut și a regulamentelor, pentru orice funcție din interiorul partidului sau pentru funcțiile din afara partidului, din administrația centrală sau locală care se obțin prin alegeri sau prin numiri cu sprijinul politic al partidului în funcție de competențele individuale și numai corespunzător cu cerințele funcției respective.
Art. 82
(1) Activitatea Aspirantului partidului este înregistrată și urmărită de către TV, pe baza rapoartelor făcute de VEGHETORI și a verificării activității
(2) Orice Aspirant poate contesta în fața Biroului Permanent sau al Consiliului de Coordonare de la nivelul respectiv orice înscriere din fișa personală.
(3) Analiza candidaturii oricărui Aspirant pentru o funcție se face în prezența acestuia, pe baza fișei militantului.
19. Candidatura pentru funcții în interiorul partidului
 
19A. Candidatura pentru funcția de Președinte
 
Art. 83
(1) Candidatura la funcția de Președinte al partidului se depune ca urmare a prezentării unui proiect de moțiune.
(2) Orice membru al partidului poate candida la această funcție dacă:
a) are o vechime în partid de cel puțin 3 ani și 1 an vechime ca Aspirant
b) depune, împreuna cu grupul de promovare, la termenul prevăzut de prezentul Statut, un proiect de moțiune;
c) constituie un grup de promovare format din 35 de persoane;
d) are susținerea necesară pentru proiectul de moțiune, conform prezentului Statut;
e) proiectul de moțiune este acceptat pentru dezbatere în CAP, conform prevederilor prezentului Statut.
19B. Candidatura pentru alte funcții decât funcția de Președinte
 
Art. 84
(1) Toate alegerile pentru funcțiile din PIRAT se desfășoară după o procedură unică: candidații depun candidaturi la nivelul organizației din care fac parte, se votează iar cel care întrunește jumătate plus unu din voturi ocupă funcția.
(2) Alegerile pentru alte funcții decât funcția de Președinte se desfășoară cu o lună înaintea CAP.
20. Candidatura pentru funcții în afara partidului
 
20A. Candidatura pentru funcții în localități sau județe
Art. 85
Pentru orice funcție în afara partidului care se obține prin alegeri între candidați din partea partidelor sau se numește cu sprijin politic, organizația teritorială corespunzătoare este obligată să depună candidaturi.
Art. 86
O candidatură aprobată în conformitate cu Statutul și celelalte regulamente aplicabile este sprijinită obligatoriu de toți membrii partidului.
20B. Candidatura pentru Parlament
 
Art. 87
(1) Condițiile pentru a candida pentru Parlamentul Național sau Parlamentul European se regăsesc în regulamentul privind criteriile pentru cariera politica în PIRAT.
(2) Membrii activi care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin (1) și doresc să candideze vor notifica, în scris, această intenție la CCJOS cu cel puțin 1 an înainte de începerea campaniei electorale.
(4) Cu 6 luni înainte de începerea campaniei electorale, CCJOS supune votului candidaturile pentru Parlamentul României sau pentru Parlamentul European.
(5) În cazul în care există divergențe între propunerile BPNAT, notificată potrivit prevederilor alin (3), și propunerile votate de CCJOS, ori există litigii adresate TV, acestea vor fi supuse analizei CNCAT cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale. Hotărârea CNCAT este definitivă.
(6) CDNAT notifică CCJOS propunerile de candidatură pentru alegerile parlamentare a membrilor partidului care ocupă funcții de administrare în CNCAP, cu cel puțin 6 luni înainte de începerea campaniei electorale.
(7) Candidaturile pentru alegerile parlamentare europene se aprobă de către BPNAT
20C. Candidaturile pentru funcțiile în Guvern și autorități ale administrației publice centrale
 
Art.88
Candidaturile pentru funcțiile de prim-ministru și ministru sunt aprobate de CDNAT la propunerea BPNAT.
Art.89
Candidaturile pentru funcțiile din cadrul ministerelor și celorlalte autorități ale administrației publice centrale, pentru care partidul este indreptățit să desemneze candidați, sunt aprobate de CDNAT la propunerea BPNAT.
20D. Candidatura pentru funcția de Președinte al României
 Art.90
Poate participa la procedura de nominalizare a candidatului PIRAT pentru funcția de Președinte al României, atunci când partidul hotărăște aceasta, orice aspirant care îndeplinește cumulativ urmă­toarele criterii:
a) se bucură de toate drepturile electorale;
b) se află în capacitate deplină de exercitare a unui astfel de mandat;
c) dovedește că în biografia sa nu sunt elemente care să dăuneze prestigiului și imaginii sale și a partidului;
d) susține un program politic bazat pe Programul PIRAT;
Art. 91
(1) Aspiranții care îndeplinesc condițiile de mai sus trebuie să transmită o cerere în acest sens BPNAT, cu cel puțin 3 luni înaintea declanșării campaniei electorale prezidențiale.
(2) BPNAT este obligat să ia în considerare toate cererile făcute în conformitate cu alin (1).
(3) BPNAT supune CNCAT spre aprobare, lista candidaților la funcția de Președinte al României.
CNCAT declară candidatul PIRAT pentru funcția de Președinte al României pe aspirantul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

SECTIUNEA VI

ALTE PREVEDERI
21. Colaborări, asocieri, afilieri, fuziuni
Art. 92
PIRAT poate iniția și stabili diferite forme de colaborare, asociere, afiliere și fuziune pe plan intern și internațional cu mișcări politice, partide politice și cu structuri ale societății civile, atunci când se constată că ambele părți manifestă interes în realizarea unor scopuri comune, atâta timp cât aceste scopuri nu intră în contradicție cu Programul politic sau Statutul PIRAT sau cu dispozițiile Constituției și principiile ordinii de drept.
Art. 93
Colaborările, asocierile și afilierile se aprobă de către TV
Art. 94
Fuziunile PIRAT cu alte mișcări și partide politice se inițiază și se aprobă de către BPNAT și sunt validate de către CNCAT și ratificate în prima CNAAT a partidului.
Art. 95
Colaborările sau asocierile de interes local sau regional cu structuri ale societății civile, profesionale, economice, culturale, etnice, de protecție socială etc., se pot realiza la propunerea CCJOD numai după obținerea aprobării BPNAT.
Art. 96
(1) Atunci când interesele electorale ale PIRAT recomandă asocierea cu alte partide în vederea obținerii unor rezultate bune în alegerile generale, PIRAT poate realiza alianțe electorale cu alte partide ale căror programe de guvernare sunt asemănătoare sau complementare.
(2) Alianțele electorale cu alte partide politice sunt inițiate de BPNAT și sunt aprobate de către CNCAT cu votul majorității membrilor.
Art. 97
Alianțele electorale pe plan local pot fi realizate la propunerea CCJOS numai după obținerea aprobării din partea BPNAT.
22. Patrimoniul și veniturile partidului
Art. 98
Veniturile PIRAT se constituie din: cotizații, contri­buții, donații, taxe de afiliere, fonduri de la bugetul statului și alte venituri, conform legilor în vigoare.
22A. Cotizații, contribuții, donații
Art. 99
(1) Cotizația membrilor reprezintă suma încasată lunar de la membrii PIRAT înregistrați în fișele de evidență ale organizațiilor.
(2) Cuantumul cotizației este stabilit de BPNAT.
(3) Dovada plății cotizației se face prin eliberarea unei chitanțe și înscrierea în fișa de evidență, potrivit regulamentului.
(4) Cotizația nu este obligatorie decât pentru membrii activi și aspiranți
Art. 100
(1) Contribuția reprezintă aportul în bani al membrilor PIRAT care dețin funcții obținute cu sprijinul partidului, în administrația centrală sau locală. Plata ei este obligatorie.
(2) Cuantumul contribuției se stabilește de BPNAT fie procentual, fie în sumă fixă, în raport cu veniturile obținute.
Art. 101
Donațiile reprezintă sume de bani sau bunuri și servicii primite de la persoane fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 102
Fondurile provenite de la bugetul statului, în con­dițiile legii, sunt administrate de trezoreria partidului.
22B. Patrimoniul partidului
Art. 103
(1) Patrimoniul PIRAT este constituit din totalitatea bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea sa sau dobândite sub orice formă în condițiile legii.
(2) Administrarea patrimoniului, folosirea, închirierea, transmiterea de bunuri și orice alte operațiuni se fac cu acordul trezoreriei partidului, în conformitate cu RIOT.
23. Publicațiile PIRAT
Art. 104
(1) În vederea colaborării permanente cu militanții, membrii și cu alegătorii și pentru îmbunătățirea imaginii sale, Partidul Pirat poate edita, realiza și difuza propriile publicații ori alte materiale de informare și cultură politică, atât la nivel național, cât și la nivel județean ori local.
(2) Toate aceste publicații și materialele de informare și cultură politică sunt proprietatea partidului și conțin obligatoriu acest lucru pe coperta fiecărei publicații sau fiecărui material.
(3) La nivel național se organizează Biroul de Presă al PIRAT (PRESSPIRAT). Aprobările pentru editarea publica­țiilor județene și locale ale PIRAT se obțin de la Trezoreria PIRAT.
24. Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 105
În raporturile cu autoritățile publice și cu terții, PIRAT va fi reprezentat din punct de vedere juridic de președinte, de un prim-vicepreședinte desem­nat de președinte sau, după caz, de o persoană desemnată de BPNAT.
Art. 106
Regulamentele, modalitățile de lucru neprevăzute în prezentul Statut, precum și alte reglementări speciale, vor fi aprobate de CNCAT, la propunerea BPNAT, sau după caz, de către BPNAT.
Art. 107
În cazul comasării cu un alt partid, organismele de conducere vor fi stabilite de comun acord în baza unui protocol care va face parte integrantă din prezentul statut.
 

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close