Vrei să fii PIRAT?? Completează Formularul
Partidul Pirat Romania

Durabilitate

Durabilitate:

„Fiecare generaţie trebuie să-şi ducă la îndeplinire sarcinile şi nu trebuie să le lase în seama generaţiilor ce vor veni – aceasta este ideea de bază a dezvoltării durabile. Iar acest lucru include în mod expres şi perspectiva globală.”

[Gerhard Schröder, cuvânt înainte la raportul de progres 2004 al guvernului federal german:
„Perspektiven für Deutschland. Unsere Strategie für eine nachhaltige Entwicklung” – „Perspective pentru Germania.
Strategia noastră pentru o dezvoltare durabilă]
 

Cu cât distanţa devenea mai mare, cu atât ea devenea mai mică. În fine, a luat dimensiunile unei bile de sticlă – cea mai frumoasă bilă de sticlă pe care vi-o puteţi imagina„. Astfel ne-a descris James Irwin, cosmonaut participant la misiunea Apollo 15, în anul 1971, planeta.

Această privelişte din cosmos ce se deschide asupra „navetei spaţiale Pământ” nu a stimulat numai imaginaţia oamenilor în ceea ce privea frumuseţea ei, ci mai ales înţelegerea faptului că ea oferă un spaţiu limitat, în care oamenii trebuie să se aibă ca fraţii. Ambele aspecte – caracterul limitat al Pământului şi al resurselor sale, precum şi cel al apartenenţei în cadrul unui sistem global, interdependenţa tuturor părţilor sistemului – sunt decisive pentru tema „Durabilitate”.

Ce este durabilitatea

Termenul „durabilitate” provine din domeniul silviculturii, desemnând proceduri conform cărora capacitatea de producţie a pădurilor şi lemnul recoltat se află în echilibru, astfel încât, pe termen lung, să poată fi recoltat cât mai mult material lemnos, dar, în acelaşi timp, pădurile să nu aibă de suferit de pe urma defrişărilor. Astfel, nu trebuie să tăiem mai mulţi copaci decât pot fi cultivaţi prin replantare. Putem astfel formula următoarea maximă: Să trăim din produţie, nu din substanţă! (vezi Cursul 1)

Definiţia dată de Comisia Brundtland

Acest principiu ecologic poate fi extins asupra celor mai diverse resurse şi ecosisteme, până la atmosfera terestră inclusiv. În toate aceste cazuri vorbim despre o manipulare a resurselor care mai lasă loc şi acţiunilor viitoare. Principiul de bază al durabilităţii a fost definit în 1987, foarte pe larg şi deosebit de eficient, de Comisia ONU, condusă de fostul premier norvegian Gro Harlem Brundtland după cum urmează: „încercând să corespundă necesităţilor generaţiei actuale, fără a periclita posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi.”

Pe această definiţie se sprijină toate demersurile din politica internaţională a mediului, în special procesul început la Conferinţa de la Rio din 1992 şi continuat la toate conferinţele ce au urmat, ultima dintre acestea, în 2002, la Johannesburg (vezi Cronologie).

Extinderea conceptului

În cadrul acestui proces, înţelesul conceptului de durabilitate a cunoscut o extindere puternică în direcţia unui „triunghi magic al durabilităţii”, care cuprinde, pe lângă echilibrul ecologic, şi coordonatele „securitate economică” şi „echitate socială”. Protecţiei mediului ambiant, la toate nivelele sale – de la cele locale şi până la cele globale –, i s-au adăugat şi unele obiective de natură socială şi economică. Din această cauză, claritatea terminologiei a avut de suferit, fapt care l-a motivat pe actualul director executiv al programului de mediu ONU (UNEP), fost ministru al mediului german, Klaus Töpfer, să declare următoarele: „Atunci când cineva nu mai ştie ce să spună, vorbim despre o ,dezvoltare durabilă’.”

Deceniul ONU – „Educaţie pentru o dezvoltare durabilă”

Nu în ultimul rând pentru a veni în întâmpinarea acestei probleme, pentru a transforma acest concept abstract al „dezvoltării durabile” într-unul mai palpabil şi pentru a-l traduce în măsuri educaţionale concrete, Naţiunile Unite au proclamat deceniul 2005-2014 deceniul „Educaţiei pentru o Dezvoltare Durabilă”. Manualul online de faţă pe tema durabilităţii se înţelege ca o măsură în cadrul şi de promovare a acestui deceniu mondial.

Acest manual încearcă să aducă în centrul atenţiei domeniul central al durabilităţii – mediul ambiant -, pentru ca, pornind de la acesta, să tematizeze relaţiile diverse ale ecologiei cu economia şi cadrul social. Bineînţeles că, în acest sens, trebuie luat în considerare faptul că acest subiect, mediul ambiant, are foarte multe faţete, un singur manual online neputându-l prezenta decât într-un mod mai general. De aceea, este foarte important să facem uz de cât mai multe exemple.

Liniile directoare ale UNESCO

Suma acestor manuale online vine să îndeplinească în mare parte cerinţele tematice formulate de UNESCO ca lead agency în vederea desfăşurării Deceniului. Astfel, Comisia Germană a UNESCO a propus următoarele zece subiecte, câte unul pentru fiecare an al Deceniului:

Comportamentul consumatorilor şi administrarea durabilă

Diversitatea culturală

Sănătatea şi calitatea vieţii

Alimentarea cu apă şi cu energie electrică

Rezervaţiile biosferei ca locuri de studiu

Zone climatice ca locuri de studiu

Învăţarea durabilităţii în societatea ştiinţifică

Participarea cetăţenilor şi „good governance”

Lupta împotriva sărăciei prin intermediul unor proiecte durabile de dezvoltare

Dreptate între generaţii: Drepturile omului şi orientarea etică .

[din: Declaraţia de la Hamburg a Comisiei germane a UNESCO privind Deceniul „Educaţie pentru o Dezvoltare Durabilă”
propus de Naţiunile Unite, 11 iulie 2003; http://www.unesco.de/c_bibliothek/erkl_hv63.htm]

 

Dacă vrem ca lumea noastră să devină mai durabilă, toţi oamenii trebuie să adopte un alt comportament şi un alt stil de viaţă. Pentru a se putea implica în aceste procese de căutare – pentru că asta înseamnă, până la urmă, durabilitatea -, oamenii au nevoie de o mai mare măsură de competenţe autoreflexive, sociale şi politice, de o disponibilitate mai mare, precum şi de capacitatea de a…acţiona…în afara sferei lor personale restrânse.

[Martin K., Erwachsenenbildner; în: umwelt & bildung 3/2004, p. 5]

 

Structura complexului tematic „Durabilitate”

Cursul 1 încearcă să răspundă la întrebarea „Ce este durabilitatea?”. Aici vom vedea că acest concept este deosebit de pretenţios, revendicând schimbări fundamentale în domenii precum politica, societatea şi economia … [… mai multe]

Cursul 2 ne arată cum trebuie să ne comportăm pentru a implementa conceptul de durabilitate în vieţile noastre. Exemple în acest sens sunt, printre altele, aşa numitul „fairtrade”, consumul şi turismul durabil. Întrebarea de bază este aici: „Cum pot acţiona în mod durabil?” … [… mai multe]

Cursul 3 ne prezintă modelul care, până la această oră, s-a dovedit a fi cel mai de succes în transpunerea conceptului de „durabilitate”, Agenda 21, respectiv Agenda 21 Locală: „Cum funcţionează o Agenda 21 Locală?” … [… mai multe]

Cursul 4 tratează în mod exemplar una dintre cele mai urgente probleme globale, modificarea climei: Ce este efectul de seră, care sunt agenţii cauzatori, ce fel de gaze de seră există, ce consecinţe are încălzirea Pământului etc. – Întrebarea fundamentală, în acest caz, este: „Cum ne putem proteja clima?” … [… mai multe]

Cursul 5 este dedicat unor probleme centrale apărute pe calea spre o dezvoltare durabilă. Este necesară o schimbare de proporţii a valorilor. Alţi termeni-cheie sunt globalizarea, dezvoltarea şi dreptatea … [… mai multe]

 

 

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close